Ultima vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu la capre negre: „Numai un om bolnav psihic putea face acest lucru”

Deseori, vânătorile la care a participat Nicolae Ceaușescu s-au transformat în adevărate masacre. Zeci sau sute de animale de toate mărimile erau împușcate. Nu conta dacă era un animal sălbatic „bun de recoltă” sau un pui de animal. Tot ceea ce ieșea în bătaia puștii dictatorului murea. La fel s-a întâmplat și la ultima vânătoare de capre negre la care a participat dictatorul.

Vânătoarea la capre negre presupune un efort complex, iar „apropiatul” este practic singura metodă de vânătoare pentru aceste animale astăzi ocrotite de lege. Dar din cauza condițiilor grele de pe munte și a dificultăților de apropiere din zona alpină, Nicolae Ceaușescu a cerut ca pentru el să se caute și să folosească alte metode de vânătoare care erau opuse eticii vânătorești.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Oricum, liderul comunist nu a băgat vreodată prea mult în seamă etica vânătorească. După anul 1982 a început să manifeste o preocupare mai mare pentru vânătoarea la capre negre.

„Goana la capre negre” și asigurarea unei bune vizibilități pentru „vânător”

Una dintre metodele de vânătoare identificate pentru ca Nicolae Ceaușescu să împuște mai multe capre negre a fost goana.

Inginerul silvic Vasile Crișan, unul dintre specialiștii care s-au ocupat vreme de mai multe decenii de vânătorile la care a participat dedicatorul comunist, a descris în cartea „La vânătoare cu Ceaușescu” metoda goanei la capra neagră:

„Spre deosebire de alte specii de vânat, pentru vânătoarea cu goană la capre negre nu s-au făcut amenajări speciale în teren. A fost suficient ca, în zona caprelor negre, să se identifice şi să se stabilească unul sau două puncte situate în locuri mai înguste, de unde să aibă şi o bună vizibilitate pe întreaga căldare din golul de munte.

În aceste puncte s-a construit, eventual, câte un hochstand. În rest, totul depindea de modul de organizare şi desfășurare a goanelor. În primii ani, goanele se organizau pe suprafețe mai mici, de aceea şi rezultatele lui erau mai modeste”.

Octombrie negru pentru „regina stâncilor” din Munții Făgăraș

Odată cu trecerea timpului, această metodă de vânătoare la capre negre a fost perfecționată și a culminat cu un adevărat masacru desfășurat în luna octombrie a anului 1989 pe versantul sudic din Munții Făgăraș. A fost ultima vânătoare la capre negre la care a participat Nicolae Ceaușescu.

Pregătirile pentru vânătoare au început cu o zi înainte, atunci când, în vederea concentrării unui număr cât mai mare de capre negre în zona standului, s-a efectuat o așa-numită „goană de împingere” prin care caprele negre dintr-o zonă imensă au fost direcționate spre goana ce urma să aibă loc a doua zi.

Pentru vânătoare au fost mobilizați peste 500 de oameni, acțiunea desfășurându-se în zone alpine foarte greu accesibile chiar și la pas.

„Pentru această vânătoare au fost mobilizați peste 300 de pădurari, tehnicieni şi ingineri silvici din Argeş, Sibiu, Braşov, cărora li s-au adăugat peste 200 de lucrători de la Securitate şi Miliție, echipați corespunzător pentru munte. Toți acești oameni au fost împărțiți în echipe şi așezați în aşa fel încât să cuprindă şi să încercuiască o zonă cât mai mare din versantul sudic al Munților Făgăraș.

Coordonarea gonașilor se efectua prin stații radio de emisie-recepție, dintr-un punct mai înalt al zonei. Grea, foarte grea misiune pentru acești oameni! Peisajul de munte era superb dacă îl priveai de jos, din drum. Dar să parcurgi un asemenea traseu era un calvar. În jurul tău numai prăpăstii, hăuri sau culmi de pietre neprimitoare care se înălțau până la cer. Te cuprindea amețeala când vedeai ce jgheaburi şi colțuri ascuțite trebuia să traversezi. Un pas greșit şi aveai toate șansele să te prăvălești în abis. Echipele de gonași înaintau din toate direcțiile spre un singur punct – standul lui Ceaușescu”, menționează Vasile Crișan.

„Numai un om bolnav psihic putea face acest lucru”

Prin această metodă, toate caprele negre erau forțate să ajungă în raza de tragere a lui Nicolae Ceaușescu care aștepta în stand, pregătit de atac cu un arsenal întreg de arme. La apariția caprelor negre începea să tragă fără nicio milă. Nu conta dacă era un exemplar matur sau un ied, nu ierta nimic. „Trăgea în tot ce vedea, de la exemplare cu trofee deosebite până la iezi cu cornițele abia vizibile. Numai un om bolnav psihic putea face acest lucru.

Tabloul era înfiorător. Să vezi zeci şi zeci de capre negre sărind din stâncă în stâncă, căzând în foc, târându-se rănite, prăvălindu-se în prăpăstii sau reușind să scape cu viață prin salturi acrobatice era ceva extraordinar. La sfârşitul goanei, deci şi a vânătorii, la tabloul de vânat i-au fost aduse 46 de capre negre. S-a bucurat enorm când a văzut ce `ispravǎ` nemaipomenită a reușit să facă”, precizează Vasile Crișan.

Din păcate, acest măcel nu s-a limitat numai la cele 46 de exemplare așezate la picioarele dictatorului. A doua și a treia zi au mai fost găsite peste 50 de capre negre moarte sau rănite.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce mașini folosea Ceaușescu pentru a se deplasa la vânătoare? De la jeepurile americane la GAZ-urile sovietice, ajungând la mașinile ARO

Cum se manifesta Ceaușescu când se enerva: „Generale! Mâine să vină un tanc şi să dărâme clădirea!”

Ceaușescu și cocoșii de munte. „Cine îl putea opri să nu comită şi această faptă abominabilă?”

Maurer către Ceaușescu: „Unde dracu’ să mai cauți dreptatea asta că nici în pădure nu o găsești!”